Județul Silistra este una dintre județele cu cel mai mică dezvoltare economică. În 2015 acesta este județul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor.

Printre punctele avantajoase ale județului Silistra se pot număra, fiind în primul loc, ieșirea la fluviul Dunărea, prezenţa celor două porturi (Silistra și Turtucaia) cu importanţă naţională şi legături bune de transport cu ţările vecine şi ţările din regiunea Dunării. Potential deosebit pentru județ şi, totodată, avantajul lui, sunt oportunităţi de dezvoltare în agricultură. Zona are o biodiversitate bogată, disponibilitatea resurselor de teren de înaltă calitate, o resursă bogată de apă curată, atât de apă de băut, cât și pentru irigare agricol, în timp ce lipsesc poluanți agresivi. Această lipsă este o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului, transport maritim, precum şi diverse forme de turism, inclusiv cel alternativ.

Printre punctele dezavantajoase care se observă în județ şi împiedică dezvoltarea economică, precum şi duc la adâncirea tendinţele demografice negative sunt valoarea mică a investiţiilor străine și activitatea insuficientă de întreprinzător, combinate cu fenomenele de criza în economie. Oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol sunt împiedicate de gradul înalt de dependenţă, subdezvoltarea în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, structurile economice fragile și lipsa de capital pentru investiții, necesare pentru extinderea producțiilor. Rețeaua rutieră rău, accesul dificil la unele zone și sensul de periferie exprimată au influență proastă atât asupra dezvoltării sectoarelor agricol și industrial, cât și asupra turismului. Toate acestea în combinație cu tendinţele demografice negative, cum ar fi procesele de depopulare a anumitor zone, riscul ridicat de sărăcie și excluziune socială, nivelul ridicat al şomajului, combinate cu structura educaţională negativă în unele dintre cele mai mici municipii în județ şi lipsa de personal calificat pentru nevoile pieţii de muncă.

Oportunităţi pe care le are la dispoziție județul, sunt în folosirea potențialului geografic și de transport prin îmbunătăţirea infrastructurii şi încorporării în coridoarelor europene de transport, pe baza transportului modern combinat. Construirea unui pod peste Dunăre între orașele Silistra și Călărași va consolida legăturile transfrontaliere dintre cele două ţări şi dintre ţările din regiune. Prezenţa posibilităţilor venite de absorbţia fondurilor europene în absenţa unor investiţii importante străine pot contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, resurselor umane, infrastructurii tehnice, turismului și agriculturii.

O ameninţare serioasă pentru dezvoltarea județului este aprofundarea proceselor demografice, activitatea economică scăzută a populaţiei, adaptabilitate slabă continuată a forței de muncă și în acelaşi timp exodul specialiștilor tineri calificați. Manifestarea proceselor aflată în creştere, ce formează contrastele interregionale presiunea puternică competitivă din partea județelor învecinate pentru a atrage investiții, pot avea un impact negativ asupra județului Silistra și să aprofundeze izolarea sa.

Viziunea programului strategic este ca județul Silistra să îmbunătățească şi să își realizeze potenţialul de creştere, devenind într-o regiune în dezvoltare durabilă din Bulgaria și din zona dunăreană cu perspectivele noi şi calitatea înaltă a vieţii populaţiei.

În acest sens, scopurile principale strategice scose în față vizează dezvoltarea unei economii competitive prin promovarea inovaţiei în toate sectoarele, creșterea nivelului de trai al populaţiei prin crearea noilor locuri de muncă și investiţii în oameni și îmbunătăţirea dezvoltării teritoriale durabile.

Printre activităţile cu prioritate în punerea în aplicare a obiectivelor stabilite pentru 2020 sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la infrastructura socială, dezvoltarea unei infrastructuri moderne și a cooperării teritoriale.

Accent esențial al politicii naționale și regionale până la 2020 va fi în sensul depășirea disparităților existente între cerere și oferta forței de muncă.